Analizele medicale au rol preventiv si sunt recomandate anual, cu scopul de a identifica posibile infectii ori afectiuni precum anemia, dislipidemia sau bolile renale. Un set de analize de rutina este binevenit chiar daca nu exista nici o problema de sanatate.
Atunci cand pacientul se prezinta la medic cu anumite simptome, primul lucru pe care specialistul il va face dupa realizarea unui examen fizic si al anamnezei, consta in recomandarea unor analize medicale.
Este recomandat ca analizele medicale sa fie recoltate dimineata, pe nemancate, dupa ce ati respectat urmatoarele reguli:
In functie de afectiunea diagnosticata, medicul va recomanda, la un anumit interval, un alt set de analize pentru monitorizarea evolutiei bolii.
Analizele medicale vin in ajutorul medicului pentru:
Analizele de sange sunt frecvent folosite de catre medici pentru a diagnostica si urmari evolutia unor stari patologice, dar si in controale de rutina.
Sangele trebuie recoltat de la pacient si trimis la laborator. Despre cum si de ce se recolteaza sangele vom vorbi in acest articol.
La om, volumul sanguin constituie cca. 7% din greutatea totala a corpului (4,9 litri pentru o greutate medie de 7O kg). Sangele realizeaza aportul de substante energetice si plastice (acizi grasi, glucoza, aminoacizi etc.), saruri minerale, apa si oxigen la nivel celular. Tot prin sange sunt transportate si produsele rezultate din metabolizarea celulara - acid uric, uree, amoniac, CO2 etc.
Analizele de laborator:
Punctie venoasa - punctia venelor de la plica cotului (bazilica sau cefalica) sau orice alta vena accesibila.
Punctie capilara – punctia lobului urechii, punctia pulpei degetului, punctia halucelui sau a calcaiului la copil.
De competenta medicului sunt punctiile din artere (femurala, humerala, radiala, cubitala, carotida) si din cordon ombilical sau scalp (la fat si nou nascut).
Recoltarea probelor de sange este o procedura medicala comuna. Sangele se recolteaza pentru examene de laborator:
Conteaza tehnica folosita in recoltare (cu sistem seringa, cu sistem Vacutainer ®, tehnica recoltarii sangelui capilar) si pregatirea pacientului.
Fiecare etapa poate afecta calitatea probelor si influenta rezultatele. Daca exista conditii speciale (spre exemplu, recoltarea se face la anumite ore) pacientul trebuie informat din timp. In functie de analizele cerute de medicul specialist, poate fi necesara recoltarea unei singure probe sau a probelor multiple.
Factori care pot influenta rezultatele analizelor sunt ingestia alimentelor inainte de recoltare, consumul de alcool, efortul fizic intens, ciclul menstrual, infometarea, interventiile chirurgicale, fumatul in dimineata recoltarii, medicatia (contraceptive orale, metronidazol etc.), aplicarea prelungita a garoului.
Sistemul Vacutainer® este o metoda folosita in recoltarea de sange pentru analize medicale de laborator. Sangele este recoltat in sisteme de recolta tip vacutainer prin punctie venoasa. Vacutainerele sunt sisteme inchise, vacuumate, de unica folosinta. Pacientul este asezat intr-o pozitie confortabila si se pregateste zona din care urmeaza sa fie recoltate probele. Pozitia este in sezut, cu bratul intins in linie dreapta pe suportul special al scaunului de recoltare.
Pe masuta de recoltare se asaza intr-o tavita materialele necesare efectuarii punctiei si recoltarii:
Daca recoltarea sangelui se face la domiciliu, personalul medical trebuie sa dispuna de toate materialele necesare si sa lucreze in conditii de asepsie perfecta.
Sistemele de recoltare a sangelui tip Vacutainer® respecta urmatorul cod de culori:
Ordinea recomandata pentru utilizarea sistemelor de recoltare tip Vacutainer® la recoltarea de sange venos la acelasi pacient este:
Daca nu se recolteaza hemocultura, ordinea recoltarii probelor de sange este urmatoarea:
Pacientul trebuie sa fie pregatit psihic si fizic pentru recoltare.
Metoda de recoltare Vacutainer® foloseste o tehnica diferita de a altor metode:
Recoltarea sangelui se face direct in tub. Sangele nu se recolteaza in seringa pentru a fi transferat apoi in tub (exista risc de coagulare sau hemoliza, si atunci proba devine improprie pentru analiza). Dupa recoltare, acul se arunca in cutie (cutie galbena din plastic pentru deseuri medicale intepatoare si taietoare, marcata cu simbolul pentru risc biologic). Personalul medical isi scoate manusile si isi spala mainile.
Probele recoltate sunt trimise la laborator in conditii de siguranta pentru a nu influenta in niciun fel rezultatele. Se tine cont de temperatura (unele analize necesita pastrarea vacutainerelor la rece, altele la temperatura corpului), de lumina, de timpul admis inainte ca probele sa fie procesate.
Transportul probelor de la punctul de recoltare pana la laborator se face in cutii inchise cu capac sau in genti termoizolante. De la recoltarea probelor si pana la primirea lor de catre laborator nu trebuie sa treaca mai mult de patru ore. In situatii speciale, in care analizele se efectueaza in regim de urgenta, transportul se face imediat dupa recoltare. Recipientele probelor in regim de urgenta vor fi marcate cu un marker de culoare rosie cu cu litera U.
Laboratorul poate respinge probele daca sunt recoltate in specimene improprii sau fara conservanti adecvati, daca sunt recoltate in cantitate insuficienta, daca sunt probe stocate/transportate inadecvat sau probe hemolizate. In acest caz, se va repeta recoltarea.
Acele pot fi mai usor suportate cand recoltarea se face la domiciliu. Daca pacientul nu poate ajunge la centru, din varii motive, personalul medical poate veni acasa.
Recoltarea venoasa se poate face in confortul casei pacientului, in deplina siguranta. In cazul monitorizarii generale in scop preventiv sau in cazul necesitatii unui screening pentru o afectiune existenta, pacientului beneficiaza de asistenta personalului calificat in recoltarea probelor si in interpretarea rezultatelor. Pentru interpretarea analizelor, medicul tine seama de valorile normale stabilite statistic si contextul existent. In functie de varsta, sexul si istoricul sanatatii pacientului, interpretarile pot fi diferite. Totul se desfasoara in conditii de siguranta, in confortul propriu. Personalul medical se deplaseaza oricand la domiciliu. Pacientul castiga timp si trece mai usor prin procedura.
Consumul de apa este recomandat, dar cel de cafea, sucuri sau alte alimente nu este, acesta putand influenta negativ rezultatul analizelor. Pacientul trebuie sa vina doar cu curaj. Echipa vine cu toate materialele, consumabilele si aparatura necesara in vederea recoltarii probelor in conditii optime.
Dureaza cateva minute, dar sunt atat de multe in spatele acestei proceduri. Personal calificat, tehnici si metode, o ordine stabilita, conditii de siguranta pentru pacient si probele recoltate. Daca te temi de spitale, daca sanatatea nu-ti permite sa ajungi intr-un centru de recoltare, ia in calcul ingrijirile medicale la domiciliu pentru adulti si copii. Si celor mici li se pot recolta probe pentru analize medicale pentru copii la domiciliu. Ai grija de sanatatea ta si a familiei tale!
Acest articol este pur informativ si nu inlocuieste sfaturile unui medic. Situatiile difera de la caz la caz. Cere medicului specialist informatii legate de conditiile de recoltare. In cazul in care urmezi un tratament, este bine sa mentionezi acest lucru. Medicul iti va spune daca este necesar sa opresti medicatia o perioada sau este suficient sa informezi personalul medical de la centru.
Pielea este cel mai mare organ al corpului. Formează o barieră protectoare față de mediul înconjurător care poate fi periculos uneori. Ține la distanță patogenii de genul bacteriilor și virusurilor. În același timp, menține mediul interior al organismului în condiții optime de hidratare și temperatură. Orice lovitura sau zgarietura poate fi o poarta deschisa pe care bacteriile pot intra si cauza inflamatii si infectii locale sau generale - septicemia.
În cazul rănilor ce sunt pe o suprafață mai mare de 10% din suprafața corpului, pericolul asupra vieții este iminent. De aceea este nevoie de tratament corespunzator imediat în cazul oricărei deteriorări ce are loc la nivelul pielii. Pentru ca daca se pierd prea multe fluide, ranile pot ajunge incompatibile cu viata.
Pentru a incerca sa previi astfel de situatii de nedorit, iata cateva informatii esentiale despre tipurile de plagi care pot aparea, fazele in care se produce vindecarea si tratamentul necesar pentru fiecare.
O plaga este o ruptura a structurii și functionarii anatomice normale. Orice rana deschisa care rupe structura anatomica normala, orice impiedica organismul sa functioneze normal din punct de vedere anatomic se poate considera o plaga. Ea rezulta printr-un proces patologic care incepe in interiorul sau exteriorul organului vizat. Plăgile acute pot avea o durată de până la un an până se vindecă în mod complet. Adică până în momentul în care este din nou susținută integritarea structurală și funcțională din punct de vedere anatomic. Plăgile cronice au o durată de vindecare mult mai mare și, de obicei, exista alti factori care impiedica vindecarea rapida. De exemplu, diabetul incetineste coagularea sangelui si vindecarea ranilor, iar plagile pot deveni cronice. Structura si functionalitatea normala din punct de vedere anatomic se restabileste intr-un timp foarte indelungat.
Plagile in functie de rana se pot clasifica în 5 categorii.
Inciziile - Acestea sunt cele mai superficiale plagi. Cauzeaza daune minore tesuturilor si de aceea apar mici intreruperi de sange la nivelul circulatiei acestuia in organism. Cel mai probabil, sunt lezate vase mici de sange. Aceste incizii se vindeca repede, mai ales daca se foloseste sutura. In mod ideal, se inchid dupa 6 ore.
Forta de forfecare - Plagile cauzate de o anumita forta de forfecare care desprinde pielea de pe o parte a corpului provoaca daune minore pielii, insa daune majore la nivelul vascularizatiei si tesuturilor moi. Aceste rani apa in urma unor accidente de genul roata unui autovehicul trece peste piciorul unei persoane. Incapacitatea de a recunoaste o astfel de plaga severa va duce la necroza pielii si a tesuturilor subcutanate si astfel va aparea riscul de infectii si rana va intarzia sa se vindece. A identifica daca pielea despinsa este viabila sau nu poate fi dificil. Taiarea pielii poate determina daca ceasta mai pote fi folosita pentru ca membrul lezat sa se poata vindeva. Daca dupa taiere aceasta sangereaza cu sange de culoare rosu aprins, inseamna ca mai este viabila. O alta modalitatea de a decide calitatea pielii este folosirea substantei de contrast. Locurile in care aceasta se vede prezinta piele viabila. Tot ce este pe langa trebuie eliminat. Toate acestea, plus curatarea si dezinfectarea pielii despinse si a plagii sunt cruciale inainte de sutura. In caz contrar, pot aparea infectiile.
Forta de strivire - Ranile provocate de o forta de strivire cauzeaza imediat moartea celulara si produc deteriorari uriase la nivelul vascularizarii. Tesuturile care au fost expuse unei asemenea forte de strivire vor necesita excizia sau debridarea plagii. In aceste tipuri de plagi, faptul ca nervii si vasele de sange trebuie reconectate la restul corpului poate duce la ingreunarea procesului de vindecare. Este dificil sa determini viabilitatea tesuturilor subcutanate intr-un accident ce presupune forta de strivire. De aceea este nevoie de o nou operatie de verificare la 24-48 de ore de la prima operatie de reconstituire. Numai asa, medicul chirug poate determina daca au ramas sau nu tesuturie non viabile. Pentru ca daca acest lucru s-a intamplat, cresc sansele de infectii.
Arsuri - Arsurile se clasifica in functie de marime, luand in considerarea suprafata corpului, si in functie de cat de afectata e piele in adancimea ei. Suprafata arsurii este importanta deoarece pierderile de fluide prin straturile epidermei poate fi foarte severa. Ca o regula generala, arsurile pe o suprafata mai mare de 10% din suprafata corpului – la copii – si 15% din suprafata corpului – la adulti – cer resuscitari intravenoase pentru a echilibra pierderile de fluide. Adancimea arsurii este, si ea, un factor important. In functie de asta depinde vindecarea plagii in termeni de durata in timp si formarea cicatricilor. Plagile superficiale provocate de arsuri – acelea care afecteaza epiderma si dermul capilar – se vor re-epiteliza in termen de 10 zile, fara a lasa cicatrici semnificative. Pe de alta parte, plagile provocate de arsuri care afecteaza dermul reticular pot dura pana la 21 de zile sau mai mult sa se vindece, lasand cicatrici serioase pe piele. Acestea sunt denumite arsuri dermice profunde. Arsurile mai adanci, cu o dimensiune de cel putin 3 cm in diametru necesita curatarea zonei de tesuturile moarte si sutura. Unele cazuri pot fi atat de grave, incat singura solutie este grefa de piele.
Contaminare - Plagile se mai clasifica din punct de vedere al contaminarii: cat sunt de contaminate cu bacterii sau cat sunt de sterile. In general, inciziile si arsurile sunt sterile pentru aproximativ 6 ore de la ranire. In schimb, daca nu se iau masuri pentru curatarea si pansarea lor, acele zone ale pielii vor fi contaminate cu bacterii. Asadar, tratamentul initial este curatarea ranii folosind ustensile sterile sau aplicarea unui antiseptic inainte de bandajare. Alte rani, cum ar fi cele din momentul muscaturii unui caine sau acele rani care fac contact direct cu pamantul si murdaria, pot fi contaminate pe loc. Este impetuos necesar ca aceste rani sa fie curatare de orice agent patogen pentru a diminua cat mai mult riscul de a se dezvolta infectiile.
Plagile acute sunt acelea care au mai putin de 6 ore. Sunt, de cele mai multe ori, inca sterile. Dar acest lucru trebuie verificat, nu asumat direct.
Plagile devine subacute daca ranirea s-a petrecut in urma cu mai mult de 6 ore, dar mai putin de 5 zile. In acest timp, poate avea loc colonizarea bacteriana daca plaga nu este ingrijita corespunzator. Trebuie spalata si curatata, dupa care trebuie aplicat un pansament protector.
Dupa ce trec 5 zile de la ranire, plagile sunt colonizate cu bacterii si sunt considerate cronice. Ele trebuie neaparat debridate.
In functie de cat sunt de adanci in piele, ranile se clasifica in rani superficiale, rani dermice profunde si rani profunde in totalitate.
Rani superficiale - Acestea sunt ranile in care doar epiderma si dermul papilar sunt afectate. Ele se vindeca prin epitelizare cu ajutorul unitatilor pilosebacee precum glandele sebacee, glandele sudoripare si foliculii de par. Nu raman cicatrici. In general, se vindeca in termen de aproximativ 10 zile daca se previn infectiile si daca rana este ingrijita intr-un mediu corespunzator.
Rani dermice profunde - Acestea se vindeca printr-o combinatie de epitelizare si formare de cicatrici. Termenul este de 10-21 zile.
Rani profunde in totalitate - Ele sunt acele rani care trec de straturile pielii si pot ajunge pana la deteriorarea muschilor sau mai departe. Se vindeca in doua etape: vindecarea primara – care are loc prin sutura – si vindecarea secundara – cand rana nu este inchisa de tot si se lasa loc pentru epitelizare si contractia plagilor.
Plagile cronice afecteaza aproximativ 20 milioane de persoane in lumea intreaga. Costul anual pentru tratamentul lor este estimat la peste 31 milioane de dolari. Multi sunt factorii care contribuie la intarzierea vindecarii unei rani: diabetul, defecte neurologice, insuficienta vasculara, deficit nutritiv, imbatranirea si infectiile. Dintre acestea, infectiile reprezinta un factor major si cer tratament imediat.
Exista 3 stadii ale infectarii in care apar unele simptome care sa te anunta ca este vorba despre o plaga infectata:
Semnele unei infectii includ febra mare, eritem, edem, durere puternica, drenaj purulent abundent. Cu toate acestea, la unii pacienti, cei debilitati, simptomele infectiei ranilor cronice sunt mai dificil de detectat deoarece sunt indirecte. Acestea pot include pierderea poftei de mancare, stare permanenta de rau sau scaderea glicemiei – in cazul persoanelor cu diabet.
Vindecarea unei plagi este un proces dinamic ce implica mai multi mediatori solubili, o varietate de celule si matrice extracelulare. Acestea sunt implicate in diferitele faze ale procesului de vindecare, incluzand coagularea, inflamarea, fibroplazia, depunerea de colagen, epitelizarea si formarea cicatricilor. In cazul unei operatii, ingrijirea postoperatorie este cruciala.
Procesul vindecarii unei plagi deschise se poate imparti in 4 faze. Acestea, de obicei, se suprapun. In cat timp se vindeca o plaga – asta depinde mult de tipul plagii si de cat este de superficiala sau nu.
Hemostaza - Acesta este procesul prin care o plaga se inchide prin coagulare. Apare atunci cand sangele se scurge din corp. Vasele sangvine se strang si redirectioneaza fluxul sangvin. Trombocitele se aduna impreuna pentru a sigila plaga din peretele vaselor de sange. In final, are loc coagularea. In procesul de coagulare, apar niste fire de fibrina care sunt ca un fel de sutura pentru vasele de sange. Aceasta etapa are loc foarte repede. Trombocitele adera la suprafata subendoteliului in cateva secunde, iar firele de fibrina isi fac treaba in aproximativ 60 de secunde. Pe masura ce acestea activeaza, sangele se transforma din lichid in gel datorita procoagularii si eliberarii de protrombina. Formarea unui tromb, sau cheag, mentine trombocitele si celulele sangvine in zona ranii si este un factor important in procesul vindecarii. Problema cu trombii apare daca acestia se dezlipesc de pe peretele vasului de sange si ajung in sistemul circulator. Pot provoca accidente vasculare, embolii pulmonare sau infarct.
Inflamatia - Faza inflamatorie incepe imediat dupa ce are loc ranirea, atunci cand sangele se scurge prin deschizatura ranii. In aceasta faza apar umflaturile locale. Inflamatia este cea care are control asupra sangelui si previne infectia. In timpul fazei inflamatorii, celulele deteriorate, agentii patogeni si bacteriile sunt indepartate din zona ranii. Celulele albe din sange creaza umflaturile, senzatia de caldura, durerea si roseata care se observa in aceasta etapa de vindecare a plagilor deschise. Inflamatia este naturala in procesul de vindecare. Este normal sa apara. Devine problematica atunci cand dureaza foarte mult timp pana trece.
Proliferarea - Aceasta etapa se observa atunci cand rana este reconstruita cu tesut nou format din colagen si matrice extracelulara. Rana se contracta in timp ce se formeaza tesuturi noi. Mai mult, trebuie sa se reconstruiasca o noua retea de vase sangvine pentru ca este important ca tesutul de granulatie sa primeasca suficient oxigen pentru a se vindeca optim. Cand vindecare are loc in mod normal, tesutul de granulatie este roz sau rosu si are o textura neuniforma. In plus, acesta nu sangereaza usor. Daca are o culoare inchisa, acest lucru poate fi semnul unei infectii. La finalul acestei etape, celulele epiteliale reapar la suprafata ranii. Pentru ca epitelizarea sa aiba loc in mod corect, tesutul trebuie mentinut umed.
Maturarea – sau epitelizarea si formarea cicatricilor - Denumita si etapa de remodelare, faza de maturare este atunci cand colagenul este remodelat si rana se inchide complet. Celulele care au fost folosite pentru repararea ranii, si care nu mai sunt necesare, sunt indepartate prin moarte celulara. Legaturile incrucisate de colagen reduc grosimea cicatricii. In general, remodelarea incepe la aproximativ 21 de zile dupa leziune si poate continua cateva luni sau chiar un an. Chiar daca plaga ce a fost dechisa s-a vindecat complet, piele va ramane mai sensibila in locul acela.
Plaga deschisa nu se refera doar la loviturile si zgarieturile care pot fi la ordinea zilei, mai ales in perioada copilariei. Cu toate acestea, in randurile care urmeaza vor fi prezentati pasii in tratamentul plagilor. In cazurile unor plagi adanci sau mai grave decat simplele lovituri de zi cu zi, recomandarea este sa mergi la spital ca acestea sa fie tratate de catre cadrele medicale. Poti apela si la serviciile noastre de ingrijire a plagilor la domiciliu, o data ce ai trecut pe la spital si ai primit recomandari.
Verifica gravitatea plagii - Daca aceasta este adanca, incearca sa opresti sangerarea prin presare puternica. Daca dupa cateva minute nu reusesti sa o opresti, atunci trebuie sa ajungi la urgenta sau sa chemi o ambulanta. Daca sangerarea se opreste, atunci poti urma pasii de mai jos.
Curata suprafata ranii - In primul rand, spala-te bine pe maini cu apa si sapun. Acest lucru este valabil inainte de a pune mana pe orice rana. Apoi curata rana cu apa calduta si sapun. Dupa aceea, poti pune apa oxigenata pe un pansament si poti continua sa cureti bine de tot rana.
Daca rana sangereaza putin, pune presiune pe ea pana la oprirea sangerarii si inca 2-3 minute dupa ce aceasta s-a oprit.
Bandajeaza rana - Aplica un strat subtire de solutie dezinfectanta pe rana. Daca este o plaga minora, o poti lasa descoperita, la aer. Altfel, trebuie sa acoperi plaga cu un pansament steril si bandaj. Schimbarea pansamentului trebuie sa aiba loc zilnic sau chiar mai des daca se murdareste.
Urmareste zilnic rana pentru a depista urmele unei posibile infectii.
In concluzie, plagile sunt rani de diferite tipuri, mai superficiale sau mai adanci si trebuie sa li se acorde o atentie deosebita. Trebuie sa stim sa recunoastem tipul de plaga si semnele unei infectii pentru a putea actiona intotdeauna din timp si a nu lasa plaga sa se infecteze. O infectie severa poate fi incompatibila cu viata.
Cateterismul uretral, procedura medicala in care se foloseste sonda urinara, ajuta la drenajul direct al vezicii urinare. Fie ca este utilizat in diagnosticare pentru determinare diferitelor afectiuni genito-urinare, fie terapeutic pentru ameliorarea retentiei urinare, sondele urinare pot fi de mare folos pentru pacientii spitalizati, cat si cei care au nevoie de ingrijire medicala la domiciliu.
Vei afla din acest articol ce este sonda urinara si la ce foloseste, ce tipuri de exista, de ce se foloseste sonda urinara si in ce situatii, la cat timp se schimba, informatii utile despre cum se monteaza atat la femei, cat si la barbati, ingrijirea sondei, precum si despre ce probleme pot aparea la folosirea unui astfel de dispozitiv medical.
Sonda urinara poate fi introdusa ca o procedura de intrare si iesire pentru drenaj imediat, lasata cu un dispozitiv de auto-retinere pentru drenaj pe termen scurt (ca in timpul interventiei chirurgicale) sau lasata pentru drenaj pe termen lung la pacientii cu retentie urinara cronica. Cateterism uretral se poate folosi pentru pacientii de toate varstele, dar aceasta procedura se intalneste indeosebi la pacientii varstnici sau la bolnavii cronici.
O sonda urinara este un tub flexibil folosit pentru a goli vezica urinara si a colecta urina intr-o punga de drenaj. De obiecei, montarea unei sonde urinare se face de catre medic sau asistent. Dispozitiv medical steril, sonda urinara este recomandata in pacientilor care nu pot urina spontan: persoanele afectate de incontinenta, cei cu retentie urinara acuta sau la cei cu afectiuni renale care implica masurarea constanta si precisa a urinei.
Atunci cand esti spitalizat, montarea unei sonde se face cu atentie de catre personalul medical. Daca ai nevoie de asistenta medicala la domiciliu este foarte important sa folosesti un serviciu specializat care sa-ti explice procedura de ingrijire a sondei urinare astfel incat sa previi nefunctionalitatea acesteia.
Exista 2 tipuri principale de cateter urinar:
In general, se prefera folosirea unui cateter permanent deoarece este mai convenabil si se evita astfel insertiile repetate necesare cu cateterele intermitente. Cu toate acestea, cateterele permanente sunt mai susceptibile de a cauza probleme precum infectii. Introducerea oricarui tip de cateter poate fi inconfortabila, astfel incat gelul anestezic poate fi folosit pe zona pentru a reduce orice durere.
In cazul unui cateter urinar permanent, acesta este introdus in acelasi mod, dar dispozitivul este lasat pe loc. Practic, sonda urinara este tinuta in vezica de un balon umplut cu apa, ceea ce impiedica caderea acestuia. Acest tip de sonda este cunoscuta sub denumirea de cateter Foley. Urina este drenata printr-un tub conectat la o punga de colectare. In functie de nevoia pacientului, aceasta punga de colectare poate sa fie prinsa pe picior sau de un cadru metalic.
Exista si un al treilea tip de sonda urinara – cateterul suprapubian. Acesta este un tip de cateter care este introdus printr-un orificiu din abdomen si apoi direct in vezica. Aceasta procedura se poate face sub anestezie generala, anestezie epidurala sau anestezie locala.
Un cateter suprapubian este utilizat atunci cand uretra este deteriorata sau blocata sau cand cineva nu poate folosi un cateter intermitent. Cateterul poate fi fixat pe o parte a corpului si atasat la o punga de colectare. Aceasta poate avea o supapa prin care se scurge urina pana cand drenajul este convenabil. Caterul suprapubian se schimba lunar la fiecare 4 pana la 12 saptamani.
Montarea unei sonde urinare unui pacient se numeste sondajul uretro-vezical si reprezinta introducerea acestui dispozitiv medical in vezica, prin uretra, pentru a facilita eliminarea urinei.
Acestea pot fi introduse fie prin tubul care transporta urina din vezica urinara (cateter uretral), fie printr-o deschidere mica facuta in abdomenul inferior (cateter suprapubian). Cateterul ramane de obicei in vezica, permitand urinei sa curga prin el si intr-o punga de drenaj.
Principiile de baza care stau la baza cateterismului uretral sunt neutre din punctul de vedere al sexului, dar anumite aspecte ale procedurii necesita o atentie deosebita in uretra feminina.
Cateterismul urinar consta in introducerea unui tub de latex, poliuretan sau silicon prin uretra in vezica urinara.
In cazul femeilor, cateterul este introdus in meatul uretral, dupa dezinfectare. In functie de variatiile organului genital feminin, aceasta procedura poate fi mai dificila. De exemplu, pot exista complicatii din cauza varstei, a numarului de nasterii sau a starii fizice de sanatate.
Daca ti s-a montat o sonda urinara la domiciliu, este nevoie sa stii ce sa faci pentru a avea grija corespunzator de aceasta. Tocmai de aceea, trebuie sa urmezi cateva indicatii simple, dar care iti vor fi de mare ajutor:
In cazul in care te afli intr-una dintre situatiile de mai jos, apeleaza la servicii medicale de specialitate sau servicii de urgenta:
Principalele probleme pe care le poate cauza folosirea unei sonde urinare, mai ales pe o perioada indelungata, sunt infectiile la nivelul uretrei, vezicii urinare sau, mai rar, rinichilor. Aceste tipuri de infectii sunt cunoscute ca infectii ale tractului urinar si, de obicei, trebuie tratate cu antibiotice. Pentru prevenirea infectiilor e ste indicata schimbarea sondei urinare dupa 21 de zile de la montare.
Riscurile unei infectii urinare exista chiar daca folosesti un cateter pe termen scurt sau lung. Cu toate acestea, cu cat o sonda urinara este folosita mai mult timp, cu atat este mai mare riscul de infectie. Acesta este motivul pentru care este important ca sondajul uretro-vezical sa fie facut corect, intretinut corespunzator si utilizat doar atat timp cat este necesar.
Sonda urinara este un dispozitiv medical care se poate dovedi de mare ajutor pacientului, fie ca este vorba de o utilizare punctuala sau de una pe termen lung. Asigura-te ca ceri detalii despre tot ce inseamna procedura aferenta utilizarii unei sonde urinare si ca medicul sau asistentul medical iti ofera informatiile de care ai nevoie pentru folosirea acestui dispozitiv acasa.