Pielea este cel mai mare organ al corpului. Formează o barieră protectoare față de mediul înconjurător care poate fi periculos uneori. Ține la distanță patogenii de genul bacteriilor și virusurilor. În același timp, menține mediul interior al organismului în condiții optime de hidratare și temperatură. Orice lovitura sau zgarietura poate fi o poarta deschisa pe care bacteriile pot intra si cauza inflamatii si infectii locale sau generale - septicemia.
În cazul rănilor ce sunt pe o suprafață mai mare de 10% din suprafața corpului, pericolul asupra vieții este iminent. De aceea este nevoie de tratament corespunzator imediat în cazul oricărei deteriorări ce are loc la nivelul pielii. Pentru ca daca se pierd prea multe fluide, ranile pot ajunge incompatibile cu viata.
Pentru a incerca sa previi astfel de situatii de nedorit, iata cateva informatii esentiale despre tipurile de plagi care pot aparea, fazele in care se produce vindecarea si tratamentul necesar pentru fiecare.
1. Ce sunt plagile?
O plaga este o ruptura a structurii și functionarii anatomice normale. Orice rana deschisa care rupe structura anatomica normala, orice impiedica organismul sa functioneze normal din punct de vedere anatomic se poate considera o plaga. Ea rezulta printr-un proces patologic care incepe in interiorul sau exteriorul organului vizat. Plăgile acute pot avea o durată de până la un an până se vindecă în mod complet. Adică până în momentul în care este din nou susținută integritarea structurală și funcțională din punct de vedere anatomic. Plăgile cronice au o durată de vindecare mult mai mare și, de obicei, exista alti factori care impiedica vindecarea rapida. De exemplu, diabetul incetineste coagularea sangelui si vindecarea ranilor, iar plagile pot deveni cronice. Structura si functionalitatea normala din punct de vedere anatomic se restabileste intr-un timp foarte indelungat.
1.1. Tipuri de plagi in functie de rana
Plagile in functie de rana se pot clasifica în 5 categorii.
Inciziile - Acestea sunt cele mai superficiale plagi. Cauzeaza daune minore tesuturilor si de aceea apar mici intreruperi de sange la nivelul circulatiei acestuia in organism. Cel mai probabil, sunt lezate vase mici de sange. Aceste incizii se vindeca repede, mai ales daca se foloseste sutura. In mod ideal, se inchid dupa 6 ore.
Forta de forfecare - Plagile cauzate de o anumita forta de forfecare care desprinde pielea de pe o parte a corpului provoaca daune minore pielii, insa daune majore la nivelul vascularizatiei si tesuturilor moi. Aceste rani apa in urma unor accidente de genul roata unui autovehicul trece peste piciorul unei persoane. Incapacitatea de a recunoaste o astfel de plaga severa va duce la necroza pielii si a tesuturilor subcutanate si astfel va aparea riscul de infectii si rana va intarzia sa se vindece. A identifica daca pielea despinsa este viabila sau nu poate fi dificil. Taiarea pielii poate determina daca ceasta mai pote fi folosita pentru ca membrul lezat sa se poata vindeva. Daca dupa taiere aceasta sangereaza cu sange de culoare rosu aprins, inseamna ca mai este viabila. O alta modalitatea de a decide calitatea pielii este folosirea substantei de contrast. Locurile in care aceasta se vede prezinta piele viabila. Tot ce este pe langa trebuie eliminat. Toate acestea, plus curatarea si dezinfectarea pielii despinse si a plagii sunt cruciale inainte de sutura. In caz contrar, pot aparea infectiile.
Forta de strivire - Ranile provocate de o forta de strivire cauzeaza imediat moartea celulara si produc deteriorari uriase la nivelul vascularizarii. Tesuturile care au fost expuse unei asemenea forte de strivire vor necesita excizia sau debridarea plagii. In aceste tipuri de plagi, faptul ca nervii si vasele de sange trebuie reconectate la restul corpului poate duce la ingreunarea procesului de vindecare. Este dificil sa determini viabilitatea tesuturilor subcutanate intr-un accident ce presupune forta de strivire. De aceea este nevoie de o nou operatie de verificare la 24-48 de ore de la prima operatie de reconstituire. Numai asa, medicul chirug poate determina daca au ramas sau nu tesuturie non viabile. Pentru ca daca acest lucru s-a intamplat, cresc sansele de infectii.
Arsuri - Arsurile se clasifica in functie de marime, luand in considerarea suprafata corpului, si in functie de cat de afectata e piele in adancimea ei. Suprafata arsurii este importanta deoarece pierderile de fluide prin straturile epidermei poate fi foarte severa. Ca o regula generala, arsurile pe o suprafata mai mare de 10% din suprafata corpului – la copii – si 15% din suprafata corpului – la adulti – cer resuscitari intravenoase pentru a echilibra pierderile de fluide. Adancimea arsurii este, si ea, un factor important. In functie de asta depinde vindecarea plagii in termeni de durata in timp si formarea cicatricilor. Plagile superficiale provocate de arsuri – acelea care afecteaza epiderma si dermul capilar – se vor re-epiteliza in termen de 10 zile, fara a lasa cicatrici semnificative. Pe de alta parte, plagile provocate de arsuri care afecteaza dermul reticular pot dura pana la 21 de zile sau mai mult sa se vindece, lasand cicatrici serioase pe piele. Acestea sunt denumite arsuri dermice profunde. Arsurile mai adanci, cu o dimensiune de cel putin 3 cm in diametru necesita curatarea zonei de tesuturile moarte si sutura. Unele cazuri pot fi atat de grave, incat singura solutie este grefa de piele.
Contaminare - Plagile se mai clasifica din punct de vedere al contaminarii: cat sunt de contaminate cu bacterii sau cat sunt de sterile. In general, inciziile si arsurile sunt sterile pentru aproximativ 6 ore de la ranire. In schimb, daca nu se iau masuri pentru curatarea si pansarea lor, acele zone ale pielii vor fi contaminate cu bacterii. Asadar, tratamentul initial este curatarea ranii folosind ustensile sterile sau aplicarea unui antiseptic inainte de bandajare. Alte rani, cum ar fi cele din momentul muscaturii unui caine sau acele rani care fac contact direct cu pamantul si murdaria, pot fi contaminate pe loc. Este impetuos necesar ca aceste rani sa fie curatare de orice agent patogen pentru a diminua cat mai mult riscul de a se dezvolta infectiile.
1.2. Tipuri de plagi in functie de perioada de timp
Plagile acute sunt acelea care au mai putin de 6 ore. Sunt, de cele mai multe ori, inca sterile. Dar acest lucru trebuie verificat, nu asumat direct.
Plagile devine subacute daca ranirea s-a petrecut in urma cu mai mult de 6 ore, dar mai putin de 5 zile. In acest timp, poate avea loc colonizarea bacteriana daca plaga nu este ingrijita corespunzator. Trebuie spalata si curatata, dupa care trebuie aplicat un pansament protector.
Dupa ce trec 5 zile de la ranire, plagile sunt colonizate cu bacterii si sunt considerate cronice. Ele trebuie neaparat debridate.
1.3. Tipuri de plagi in functie de adancime
In functie de cat sunt de adanci in piele, ranile se clasifica in rani superficiale, rani dermice profunde si rani profunde in totalitate.
Rani superficiale - Acestea sunt ranile in care doar epiderma si dermul papilar sunt afectate. Ele se vindeca prin epitelizare cu ajutorul unitatilor pilosebacee precum glandele sebacee, glandele sudoripare si foliculii de par. Nu raman cicatrici. In general, se vindeca in termen de aproximativ 10 zile daca se previn infectiile si daca rana este ingrijita intr-un mediu corespunzator.
Rani dermice profunde - Acestea se vindeca printr-o combinatie de epitelizare si formare de cicatrici. Termenul este de 10-21 zile.
Rani profunde in totalitate - Ele sunt acele rani care trec de straturile pielii si pot ajunge pana la deteriorarea muschilor sau mai departe. Se vindeca in doua etape: vindecarea primara – care are loc prin sutura – si vindecarea secundara – cand rana nu este inchisa de tot si se lasa loc pentru epitelizare si contractia plagilor.
1.4. Simptomele unei plagi infectate
Plagile cronice afecteaza aproximativ 20 milioane de persoane in lumea intreaga. Costul anual pentru tratamentul lor este estimat la peste 31 milioane de dolari. Multi sunt factorii care contribuie la intarzierea vindecarii unei rani: diabetul, defecte neurologice, insuficienta vasculara, deficit nutritiv, imbatranirea si infectiile. Dintre acestea, infectiile reprezinta un factor major si cer tratament imediat.
Exista 3 stadii ale infectarii in care apar unele simptome care sa te anunta ca este vorba despre o plaga infectata:
- Contaminare - In faza de contaminare, in plaga apar microbi care nu se replica. Prezenta unui numar mic de microbi nu afecteaza raspunsurile inflamatorii normale si procesul de vindecare. Semnele unei infectii superficiale sunt puroi, prezenta tesutului de granulatie anormal, miros urat, cresterea temperaturii, edem, eritem.
- Colonizare - In momentul in care microbii incep sa se replice, acest lucru determina colonizarea ranilor. Numarul crescut si prezenta persistenta a microbilor pot prelungi mult faza inflamatorie a vindecarii ranilor. De asemenea, pot duce la o deteriorare suplimentara a tesuturilor. In aceasta faza nu sunt semne sau simptome clinice. Acest lucru demonstreaza faptul ca procesul de colonizare este unul natural si nu este asociat in mod activ cu intarzierea vindecarii.
- Infectia propriu zisa - In momentul in care microbii incep sa migreze adanc in plaga si se reproduc rapid, ei declanseaza o infectie locala sau sistemica. Unii microbi pot produce un glicocalix protector complex, numit si biofilm, care face ca ranile infectate sa fie greu de detectat si tratat. Prezenta acestui biofilm este un semn distinctiv al ranilor cronice si majoritatea dintre acestea prezinta biofilm. Anumite fenotipuro microbiene intensifica inflamatia. Astfel, ele provoaca leziuni tisulare suplimentare. In mai putin de 24 de ore de la infectie, microbii pot denatura complet raspunsul imnun innascut. Pe masura ce progreseaza, ifectia plagii poate trece de la local la general si se poate instala septicemia. Aceasta este letala de cele mai multe ori.
Semnele unei infectii includ febra mare, eritem, edem, durere puternica, drenaj purulent abundent. Cu toate acestea, la unii pacienti, cei debilitati, simptomele infectiei ranilor cronice sunt mai dificil de detectat deoarece sunt indirecte. Acestea pot include pierderea poftei de mancare, stare permanenta de rau sau scaderea glicemiei – in cazul persoanelor cu diabet.
2. Vindecarea unei plagi deschise
Vindecarea unei plagi este un proces dinamic ce implica mai multi mediatori solubili, o varietate de celule si matrice extracelulare. Acestea sunt implicate in diferitele faze ale procesului de vindecare, incluzand coagularea, inflamarea, fibroplazia, depunerea de colagen, epitelizarea si formarea cicatricilor. In cazul unei operatii, ingrijirea postoperatorie este cruciala.
2.1. Fazele vindecarii unei plagi deschise
Procesul vindecarii unei plagi deschise se poate imparti in 4 faze. Acestea, de obicei, se suprapun. In cat timp se vindeca o plaga – asta depinde mult de tipul plagii si de cat este de superficiala sau nu.
Hemostaza - Acesta este procesul prin care o plaga se inchide prin coagulare. Apare atunci cand sangele se scurge din corp. Vasele sangvine se strang si redirectioneaza fluxul sangvin. Trombocitele se aduna impreuna pentru a sigila plaga din peretele vaselor de sange. In final, are loc coagularea. In procesul de coagulare, apar niste fire de fibrina care sunt ca un fel de sutura pentru vasele de sange. Aceasta etapa are loc foarte repede. Trombocitele adera la suprafata subendoteliului in cateva secunde, iar firele de fibrina isi fac treaba in aproximativ 60 de secunde. Pe masura ce acestea activeaza, sangele se transforma din lichid in gel datorita procoagularii si eliberarii de protrombina. Formarea unui tromb, sau cheag, mentine trombocitele si celulele sangvine in zona ranii si este un factor important in procesul vindecarii. Problema cu trombii apare daca acestia se dezlipesc de pe peretele vasului de sange si ajung in sistemul circulator. Pot provoca accidente vasculare, embolii pulmonare sau infarct.
Inflamatia - Faza inflamatorie incepe imediat dupa ce are loc ranirea, atunci cand sangele se scurge prin deschizatura ranii. In aceasta faza apar umflaturile locale. Inflamatia este cea care are control asupra sangelui si previne infectia. In timpul fazei inflamatorii, celulele deteriorate, agentii patogeni si bacteriile sunt indepartate din zona ranii. Celulele albe din sange creaza umflaturile, senzatia de caldura, durerea si roseata care se observa in aceasta etapa de vindecare a plagilor deschise. Inflamatia este naturala in procesul de vindecare. Este normal sa apara. Devine problematica atunci cand dureaza foarte mult timp pana trece.
Proliferarea - Aceasta etapa se observa atunci cand rana este reconstruita cu tesut nou format din colagen si matrice extracelulara. Rana se contracta in timp ce se formeaza tesuturi noi. Mai mult, trebuie sa se reconstruiasca o noua retea de vase sangvine pentru ca este important ca tesutul de granulatie sa primeasca suficient oxigen pentru a se vindeca optim. Cand vindecare are loc in mod normal, tesutul de granulatie este roz sau rosu si are o textura neuniforma. In plus, acesta nu sangereaza usor. Daca are o culoare inchisa, acest lucru poate fi semnul unei infectii. La finalul acestei etape, celulele epiteliale reapar la suprafata ranii. Pentru ca epitelizarea sa aiba loc in mod corect, tesutul trebuie mentinut umed.
Maturarea – sau epitelizarea si formarea cicatricilor - Denumita si etapa de remodelare, faza de maturare este atunci cand colagenul este remodelat si rana se inchide complet. Celulele care au fost folosite pentru repararea ranii, si care nu mai sunt necesare, sunt indepartate prin moarte celulara. Legaturile incrucisate de colagen reduc grosimea cicatricii. In general, remodelarea incepe la aproximativ 21 de zile dupa leziune si poate continua cateva luni sau chiar un an. Chiar daca plaga ce a fost dechisa s-a vindecat complet, piele va ramane mai sensibila in locul acela.
3. Tratamentul unei plagi deschise
Plaga deschisa nu se refera doar la loviturile si zgarieturile care pot fi la ordinea zilei, mai ales in perioada copilariei. Cu toate acestea, in randurile care urmeaza vor fi prezentati pasii in tratamentul plagilor. In cazurile unor plagi adanci sau mai grave decat simplele lovituri de zi cu zi, recomandarea este sa mergi la spital ca acestea sa fie tratate de catre cadrele medicale. Poti apela si la serviciile noastre de ingrijire a plagilor la domiciliu, o data ce ai trecut pe la spital si ai primit recomandari.
Verifica gravitatea plagii - Daca aceasta este adanca, incearca sa opresti sangerarea prin presare puternica. Daca dupa cateva minute nu reusesti sa o opresti, atunci trebuie sa ajungi la urgenta sau sa chemi o ambulanta. Daca sangerarea se opreste, atunci poti urma pasii de mai jos.
Curata suprafata ranii - In primul rand, spala-te bine pe maini cu apa si sapun. Acest lucru este valabil inainte de a pune mana pe orice rana. Apoi curata rana cu apa calduta si sapun. Dupa aceea, poti pune apa oxigenata pe un pansament si poti continua sa cureti bine de tot rana.
Daca rana sangereaza putin, pune presiune pe ea pana la oprirea sangerarii si inca 2-3 minute dupa ce aceasta s-a oprit.
Bandajeaza rana - Aplica un strat subtire de solutie dezinfectanta pe rana. Daca este o plaga minora, o poti lasa descoperita, la aer. Altfel, trebuie sa acoperi plaga cu un pansament steril si bandaj. Schimbarea pansamentului trebuie sa aiba loc zilnic sau chiar mai des daca se murdareste.
Urmareste zilnic rana pentru a depista urmele unei posibile infectii.
In concluzie, plagile sunt rani de diferite tipuri, mai superficiale sau mai adanci si trebuie sa li se acorde o atentie deosebita. Trebuie sa stim sa recunoastem tipul de plaga si semnele unei infectii pentru a putea actiona intotdeauna din timp si a nu lasa plaga sa se infecteze. O infectie severa poate fi incompatibila cu viata.