Multe persoane sunt conștiente de importanța analizelor uzuale, însă dintr-un motiv sau altul nu ajung să le și facă, poate din lipsă de timp, din nepăsare sau poate că își spun că în acest mod nu vor afla vești proaste cu privire la starea lor de sănătate. Specialiștii sunt de părere că analizele uzuale trebuie să fie făcute cu conștiinciozitate, pentru că ele pot arăta anumite modificări în organism și pot îndrepta persoana în cauză către efectuarea altor investigații mai aprofundate. Multe afecțiuni se manifestă destul de târziu, atunci când se întâmplă să nu se mai poată face aproape nimic, acest motiv devenind unul suficient pentru cei care vor să se bucure de o viață frumoasă, plină de sănătate. O listă a priorităților vis-a-vis de grija față de sănătate ar trebui să fie concepută în acest mod: 7-8 ore de somn, dietă echilibrată, mișcare în fiecare zi și analizele de bază, o dată pe an cel puțin. În acest mod se va reuși să se prevină diferite afecțiuni sau să se înceapă primele tratamente necesare, nelăsându-se boala să se agraveze.
În articolul de mai jos vei descoperi informații generale despre analizele uzuale, despre motivele care trebuie să determine orice persoană să le facă, despre pregătirea ce trebuie să o aibă în vedere în acest sens, dar și despre alte lucruri interesante și puțin știute de multă lume cu privire la rolul analizelor uzuale în stabilirea de către medic a diagnosticului corect, la cine trebuie să le facă mai des sau când să se facă alte teste medicale în afară de aceste analize de bază. În plus, vei afla ce analize uzuale se fac în funcție de vârstă, pentru adulți, copii sau femei însărcinate, dar și cum se face interpretarea analizelor uzuale.
1. Analizele uzuale- Informații generale
Analizele uzuale trebuie să se facă o dată pe an cel puțin, pentru a se descoperi care este starea de sănătate a organismului. Deși medicul de familie atrage atenția deseori fiecărui pacient ca în preajma zilei de naștere să își facă analizele gratuite, adevărul este că puțini fac acest lucru, din diferite motive, printre care și faptul că ar trebui să lipsească de la serviciu, că nu vor să se deplaseze de acasă până la clinică din comoditate sau pentru că au alte boli care-i împiedică, poate chiar vârsta înaintată, și tot așa.
O soluție la îndemână în acest sens este apelarea la o clinică care reușește să ofere cu succes servicii extraordinare, și anume recoltarea analizelor la domiciliu, monitorizarea generală a funcționării organismului în scop preventiv sau screeningul unei afecțiuni preexistente. Astfel, orice persoană poate să se bucure de confortul locuinței și de timp câștigat pentru a face alte lucruri importante.
1.1. Cum ajută analizele uzuale medicul
De obicei, medicul de familie recomandă realizarea acestor analize pentru un control de rutină, dar acest lucru are loc și atunci când are anumite suspiciuni cu privire la starea de sănătate a pacientului său. Analizele uzuale oferă ajutor substanțial medicului care:
- evaluează cum funcționează organele interne;
- poate pune diagnosticul unor boli, precum anemie, diabet, infecții;
- descoperă riscurile ce pot apărea pentru anumite afecțiuni;
- verifică dacă este bun tratamentul oferit;
- evaluează cum se produce coagularea sângelui.
1.2. De ce să faci analizele uzuale în fiecare an
Recomandarea cea mai bună de a face analizele este o dată pe an, iar medicul de familie sugerează cea mai bună perioadă ca fiind ziua de naștere a pacientului. În acest fel persoana în cauză se poate evalua, să vadă dacă totul este bine sau nu. Practic, rolul efectuării analizelor uzuale în fiecare an este acela de a preveni apariția unor boli, de a identifica din timp anumite afecțiuni și de a salva vieți. Analizele uzuale diferă în funcție de vârstă, existând unele teste suplimentare, ce trebuie făcute după 40 de ani de exemplu. Specialiștii sunt de părere că după o anumită vârstă și, mai ales, dacă pacientul suferă de anumite afecțiuni, analizele ar trebui realizate de două ori pe an, nu doar o dată.
1.3. Când se fac alte teste medicale în afară de analizele uzuale
Analizele uzuale sunt cele ce se referă la biochimie (glicemie, colesterol, fracțiile lipidice, ureea, creatinina, transaminazele hepatice, calcemia, magneziemia, fierul, acidul uric, ionograma, hemoglobina glicată), la hematologie (hemoleucograma completă, timpii de sângerare, de coagulare, Quick, calcularea INR), la examenul de urină (sediment și sumar). Există situații în care analizele trebuie repetate sau realizate mai frecvent: persoana are simptome neobișnuite și persistente, vrea să-și îmbunătățească sănătatea, i-au ieșit analizele la limită și are nevoie de repetarea lor. În afară de aceste analize se mai pot face și alte teste medicale, cum ar fi markerii enzimatici, teste pentru boli cu transmitere sexuală etc.
1.4. Pregătirea pentru analizele uzuale
Analizele uzuale sunt, de regulă, cele referitoare la sânge, ele fiind o modalitate excelentă de a evalua starea de sănătate și de a urmări evoluția unei stări patologice. Pregătirea pacientului înainte de aceste analize presupune:
- să nu consume alimente cu 8-12 ore înainte de recoltare;
- să nu bea cafea sau alte băuturi în afară de apă, deoarece acestea ar putea influența rezultatul analizelor;
- nu fumează, nu mestecă gumă și nu face efort fizic intens (aceste lucruri influențează digestia și rezultatele nu sunt concludente);
- poate lua medicamentele prescrise în mod uzual.
Sângele trebuie recoltat dimineața (excepție situațiile speciale cerute de medic), fără să se consume alimente solide sau lichide. Comunicarea cu medicul trebuie să fie sinceră, iar pacientul să recunoască în cazul în care a băut sau a mâncat ceva, pentru că se vor reprograma analizele, în așa fel încât rezultatul să fie concludent. După ce s-a realizat recoltarea, se poate mânca sau bea fără probleme.
2. Analizele uzuale în funcție de vârstă
Multe afecțiuni se manifestă destul de târziu, iar tratamentele nu mai dau întotdeauna rezultate bune. Astfel, în fiecare an trebuie făcute analizele uzuale pentru a ști exact unde este o problemă. Testele de care va fi nevoie depind în mare măsură de vârstă, sănătate, sex, factori de risc. Se va ține cont de istoricul familial și stilul de viață.
2.1. Analize uzuale pentru adulți
În funcție de vârsta adulților se vor face anumite analize. Astfel, un adult cu vârsta între 18 și 39 de ani trebuie să facă hemoleucograma, glicemia, VSH-ul, profilul grăsimilor, transaminazele, ureea, creatinina, sideremia, calciul, magneziul, sumarul de urină, teste pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală, ecografie de abdomen, EKG, examen stomatologic, oftalmologic, dermatologic, testarea auzului, iar pentru femei se recomandă control ginecologic, analiza secrețiilor vaginale, testarea Babeș-Papanicolau, ecografie de sân, sonoelastografia.
Între 39 și 49 de ani, la analizele mai sus menționate se mai adaugă și altele: TSH, FT4, proteina C reactivă, colonoscopie, mamografie pentru femei, iar bărbații PSA-ul, spirometria și radiografia pulmonară pentru fumători, teste oftalmologice pentru presbitism, osteodensitometria (la recomandarea medicului). După împlinirea vârstei de 50 de ani se vor adăuga alte analize uzuale: profilul hormonal sexual, hemograma completă, panoul de lipide, teste legate de funcția tiroidiană, de nivelul de vitamina B12, hemoglobina glicată și nivelul insulinei, iar după 60 de ani audiograma, panoul de lipide și altele.
2.2. Analize uzuale pentru copii
Analizele uzuale pentru copii (0-18 ani) sunt:
- hemograma;
- sumar de urină;
- urocultura,
- consult ORL;
- radiografie pulmonară;
- examen coproparazitologic;
- exudat faringian și nazal;
- ionograma;
- sideremie;
- testarea auzului;
- examen stomatologic;
- examen oftalmologic;
- examen dermatologic.
Din momentul nașterii copilul începe să fie supravegheat de medicul pediatru, care, de regulă, nu recomandă analize pentru acesta decât în cazul în care are anumite simptome (paloare, lipsa apetitului, cearcăne, somnolență, apatie, infecție respiratorie etc.). Din momentul în care copilul intră în colectivitate (1-2 ani la creșă, 3 la grădiniță, 6-7 la școală) este important să i se facă unele analize obligatorii.
2.3. Analize uzuale pentru femei însărcinate
Pe durata sarcinii sănătatea femeii este foarte importantă, aceasta influențând decisiv sănătatea copilului din burtică. Monitorizarea femeii și a fătului, investigațiile de laborator, analizele și testele sunt esențiale. Investigațiile din primele săptămâni sunt obligatorii. Unele sunt absolut necesare, altele au caracter preventiv și mai există o categorie de analize care se fac în funcție de istoricul medical al mamei. Printre analizele ce se pot cere gravidelor se numără:
- testele de anticorpi (pentru a vedea dacă există anticorpi în sângele matern, dar și pentru Citomegalovirus, Parvovirus B19, Toxoplasma gondii);
- hemoleucograma, grupa de sânge, factorul Rh;
- glicemia maternă;
- ureea, creatinina, acidul uric, sumar de urină, urocultura;
- concentrația de fier din sânge;
- teste screening HIV 1/ HIV 2;
- antigenul HBs;
- evaluarea funcției tiroidiene;
- profilul TORCH.
Dacă femeile au vârsta de peste 35 de ani, medicul poate cere analize, precum:
- identificarea ADN-ului fetal din sângele matern (cfADN Harmony™ prenatal test);
- teste pentru identificarea riscului crescut de Sindrom Down sau de anomalii de tub neural (sau a altui sindrom);
- test pentru a identifica riscul de preeclampsie.
3. Interpretarea analizelor uzuale
Interpretarea analizelor uzuale este esențială și o poate face doar medicul. În ultima vreme tot mai mulți români încearcă să descifreze singuri rezultatele obținute în urma analizelor, considerând că pot trece peste părerea competentă a doctorului, deoarece Internetul are răspuns la toate. Adevărul este că această practică rămâne o greșeală tot mai frecventă, care poate duce, uneori, chiar la decesul persoanei în cauză. Valoarea anormală a analizelor se interpretează într-un anumit context, ce nu poate fi cunoscut decât de un specialist care a studiat în acest sens și are cunoștințe adecvate.
Astfel, este bine de știut, totuși, câteva lucruri generale în vederea interpretării analizelor uzuale:
- Hemoleucograma este o analiză recomandată de medic pentru depistarea multor afecțiuni (de la anemie și până la leucemie). Hemograma completă oferă informații cu privire la componența sângelui și cuprinde analiza celulelor albe, celulelor roșii, hematocritelor, hemoglobinei, trombocitelor, volum mediu plachetar;
- Hemocultura detectează microorganismele prezente (bacterii, fungi din sânge), iar nivelul ridicat înseamnă că în corp este o infecție;
- TSH, T4 total (spun cum funcționează tiroida), T4 liber, Total T3, T3 liber, Reverse T3, anti TPO Ab și anti Thyroglobulin aAb (dacă oricare dintre valori nu este optimă, atunci se vor impune alte explorări);
- Fierul, vitamina D, vitamina B12 și magneziul trebuie să aibă o valoare excelentă, altfel organismul nu funcționează bine;
- Markerii metabolici biologici arată modul în care o persoană procesează macronutrienții. Creșterea valorilor de hemoglobină A1c, glucoză și insulină este un semn că organismul nu procesează glucoza în mod corespunzător (acest lucru arată că există risc de diabet, boli de inimă, cancer sau boala Alzheimer);
- Markerii inflamatori crescuți pot arăta că în organism există o inflamație;
- Nivelul ridicat de colesterol înseamnă un risc crescut de infarct de miocard și AVC. Nivelul anormal poate arăta risc crescut de boală coronariană;
- Electroliții contribuie la menținerea balanței hidrice și la echilibrul acido-bazic din organism, iar nivelurile anormale pot semnala oricare dintre următoarele afecțiuni: deshidratare, boală renală, boală hepatică, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, diabet, reacțiile secundare la anumite medicamente;
- Un nivel anormal al glucozei în sânge poate semnala prezența diabetului;
- Ureea și creatinina sunt deșeuri eliminate de organism. Dacă nivelurile sunt anormale, atunci poate să indice o boală renală sau altă afecțiune a rinichiului;
- Testele de coagulare sunt efectuate pentru a determina capacitatea de coagulare a sângelui etc.
În concluzie, analizele uzuale dezvăluie informații foarte utile referitoare la starea de sănătate a oamenilor, așa că nu trebuie evitate de nimeni. Pentru a obține valori cât mai aproape de real este bine să fie luate anumite măsuri, cum ar fi pregătirea adecvată a pacientului în vederea recoltării analizelor, dotarea laboratorului în care sunt efectuate cu aparatură modernă, interpretarea corectă de către medicul de familie sau de către specialist.
